Responsabilă de repararea prejudiciului cauzat de acte de corupție va fi persoana care acționează față de altă persoană în mod ilicit, cu vinovăție. Conform Codului civil, aceasta va fi obligată să repare prejudiciul patrimonial, dar și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. De reținut că, doar în cazurile expres prevăzute de lege, o altă persoană decât autorul prejudiciului poate fi obligată să repare prejudiciul.
În cazul acțiunii civile în procesul penal, sunt relevante prevederile din Codul de procedură penală, conform cărora acțiunea civilă se intentează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.
Conform „Ghidului privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni”, un punct de reper important în acest sens îl constituie prevederile din Legea integrității. Potrivit acestora, persoana prejudiciată printr-un act de corupție sau act conex actelor de corupție are dreptul de a solicita repararea prejudiciului cauzat de către agenții publici, concurenții electorali și persoanele lor de încredere din partea entității al cărei agent public a comis actul. Prin agent public se înțelege persoana încadrată într-o entitate publică, care exercită o funcție publică, o funcție publică cu statut special, o funcție de demnitate publică, este angajată în cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică sau prestează servicii de interes public, dar și alesul local.
Astfel, se disting două categorii de subiecți împotriva cărora poate fi înaintată acțiunea civilă:
- autorul actului de corupție – persoana care a săvârșit actul de corupție;
- o altă persoană (entitate) decât autorul actului de corupție, în cazurile expres prevăzute de lege – persoana (entitatea) poate fi obligată la repararea prejudiciului, dacă această obligație este stabilită prin lege, cum este cazul entității publice al cărei agent a comis actul de corupție.
Experta Mariana Kalughin a subliniat că, „persoana, care a suferit prejudiciu rezultat dintr-un act de corupție sau act conex actelor de corupție, comis de către agenții publici, concurenții electorali și persoanele lor de încredere, este în drept să ceară despăgubiri din partea entității publice al cărei agent public a comis actul”.
Important de reținut! Răspunderea civilă a persoanei, în cazul actelor de corupție, trebuie să întrunească anumite elemente obligatorii, cum ar fi:
- subiectul răspunderii – una sau mai multe dintre persoanele menționate mai sus (autorul actului de corupție, o altă persoană (entitate) decât autorul actului de corupție, în cazurile expres prevăzute de lege) împotriva cărora pot fi înaintate pretențiile de despăgubire;
- existența actului de corupție – nimeni nu poate fi atras la răspundere în absența faptei ilicite;
- vinovăția – actele de corupție nu pot fi săvârșite decât cu vinovăție;
- existența prejudiciului – nu pot fi acordate despăgubiri în absența prejudiciului sau a daunelor. Categoriile prejudiciilor a căror reparare poate fi obținută au fost specificate mai sus. De asemenea, pentru a putea fi pretinse despăgubiri pe calea acțiunii civile, prejudiciul trebuie să nu fi fost reparat anterior (de exemplu, în cazul în care prejudiciul cauzat de un agent public fusese deja reparat de către entitatea publică);
- legătura cauzală dintre actul de corupție și prejudiciu – răspunderea civilă va putea fi antrenată doar dacă prejudiciul reprezintă consecința actului de corupție.
Privind tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de săvârșirea faptelor de corupție, legislația națională prevede aplicarea mai multor categorii de sancțiuni: penale, contravenționale, disciplinare și civile. Fiecare tip de răspundere are la bază un scop distinct. Sancțiunile penale și contravenționale urmăresc, în mod firesc, pedepsirea manifestărilor de corupție privite ca fapte care dăunează societății în general. Sancțiunile disciplinare își produc efectele asupra drepturilor și obligațiilor profesionale ale persoanelor care au săvârșit fapte de corupție.
Mai multe informații despre mecanismele și reglementările aplicabile în materia despăgubirilor civile la care pot pretinde persoanele cărora le-a fost cauzat un prejudiciu prin fapte de corupție pot fi găsite în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni” și în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru judecători, procurori și avocați”.
Ghidurile au fost elaborate în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu sprijinul financiar al Suediei.
