Persoanele, cărora le-a fost cauzat un prejudiciu prin actele de corupție, pot pretinde despăgubiri pe calea depunerii unei acțiuni civile.
Sunt două modalități de depunere și examinare a acțiunii civile:
- acțiunea civilă în procesul penal;
- acțiunea civilă în ordinea procedurii civile obișnuite.
Aceste două modalități sunt alternative și opționale. Persoana prejudiciată este liberă să aleagă modalitatea care corespunde intereselor sale și să înainteze o cerere de chemare în judecată.
Potrivit „Ghidului privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru judecători, procurori și avocați”, cerințele de formă ale cererii de chemare în judecată sunt reglementate de prevederile Codului de procedură civilă. Se va ține cont de acestea, indiferent dacă acțiunea este formulată în ordinea procedurii civile sau în cadrul unui proces penal. La cererea de chemare în judecată trebuie anexate toate probele care justifică pretențiile reclamantului, în special probele care demonstrează existența și întinderea prejudiciului cauzat prin acte de corupție (acte conexe actelor de corupție).
Astfel, o cerere de chemare în judecată trebuie să conțină cel puțin următoarele detalii:
- instanța căreia îi este adresată;
- numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identificare personal (IDNP, pentru persoane fizice) sau numărul de identificare de stat (IDNO, pentru persoane juridice și întreprinzători individuali):
- dacă reclamantul este o persoană juridică, este necesar să fie indicate și datele sale bancare, numele reprezentantului și adresa acestuia, în cazul în care cererea se depune de către reprezentant;
- dacă reclamantul locuiește în străinătate, trebuie indicată și o adresă valabilă din Republica Moldova, la care vor fi expediate comunicările despre proces. Pentru facilitatea comunicării cu autoritățile naționale și instanțele naționale de judecată, este binevenită indicarea unei adrese electronice a reclamantului și/sau, eventual, a reprezentatului acestuia;
- numărul de telefon și alte date de contact ale reclamantului persoană fizică;
- numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reclamantului persoană juridică;
- numele sau denumirea pârâtului/pârâților, domiciliul ori sediul lui/lor;
- numărul de telefon, numărul de fax, adresa electronică sau alte date de contact ale pârâtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date;
- numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor și alte date de contact ale reprezentantului reclamantului;
- esența încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale reclamantului, precum și pretențiile sale;
- circumstanțele de fapt și de drept care stau la baza pretențiilor reclamantului și toate probele disponibile la momentul depunerii cererii;
- lista probelor anexate;
- lista probelor reclamate;
- cererile de reclamare a probelor, de efectuare a expertizei, de numire/recuzare a expertului, precum și alte cereri formulate;
- pretențiile reclamantului către pârât;
- valoarea acțiunii, dacă aceasta poate fi evaluată sau cuantificată;
- date despre respectarea procedurii de soluționarea prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, dacă pentru un astfel de litigiu legea sau contractul părților prevede îndeplinirea acestei proceduri;
- documentele anexate la cerere;
- orice alte date relevante pentru respectivul litigiu.
La depunerea cererii de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin actele de corupție care constituie infracțiuni, reclamantul va fi scutit de la plata taxei de stat.
Cine poate înainta o cerere de chemare în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat de un act de corupție, dar și cine poate fi obligat să recupereze acest prejudiciu, vedeți în găsite în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni” și în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru judecători, procurori și avocați”.
Ghidurile au fost elaborate în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu sprijinul financiar al Suediei.
