Dreptul victimelor corupției de a obține despăgubiri este garantat prin mai multe documente internaționale și naționale. „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni”, dar și „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru judecători, procurori și avocați” prezintă legislația relevantă în materie și acțiunile care urmează a fi întreprinse în vederea recuperării prejudiciului rezultat din corupție.

În contextul cooperării internaționale în lupta împotriva corupției, un loc special este ocupat de Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, (ratificată de Republica Moldova în 2007), dar și de documentele Consiliului Europei, în special:

În calitate de document-cheie pentru despăgubirea victimelor corupției servește Convenția civilă privind corupția, care impune părților obligativitatea de a prevedea în dreptul său intern:

  • recursuri eficiente în favoarea persoanelor care au suferit prejudicii, rezultând din corupție;
  • conținutul obligației de reparație, care se poate referi la daunele patrimoniale deja suferite, nerealizarea profitului și prejudiciile extra-patrimoniale;
  • condițiile care urmează a fi întrunite pentru ca prejudiciul să poată fi compensat;
  • responsabilitatea statului pentru daunele rezultate din actele de corupție;
  • clauza neglijenței concurente;
  • termenele pentru depunerea acțiunii de reparație a prejudiciului;
  • nulitatea contractelor sau a clauzei unui contract al cărui obiect este un act de corupție;
  • protecția salariaților, care denunță acte de corupție;
  • claritate și fidelitate în stabilirea bilanțului contabil și audit;
  • măsurile conservatoare necesare prezervării drepturilor și intereselor persoanelor în timpul procedurilor civile consecutive unui act de corupție.

„Aceste documente cuprind un set de angajamente asumate de statele semnatare în scopul prevenirii și combaterii corupției, un loc special revenind celor menite să asigure înlăturarea consecințelor corupției, inclusiv recuperarea prejudiciului rezultat din corupție. Fiecare stat parte trebuie să ia, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsuri pentru a combate consecințele corupției, dar și pentru a da entităților sau persoanelor care au suferit un prejudiciu în urma unui act de corupție dreptul de a introduce o acțiune în justiție împotriva responsabililor de prejudiciul menționat, în vederea obținerii reparării”, a explicat experta Mariana Kalughin, una dintre autorii ghidurilor menționate mai sus.

La nivel național, dacă vorbim despre repararea prejudiciului rezultat din corupție, atunci acesta este asigurat de o multitudine de acte normative, și anume:

Lege-cadru în domeniu constituie Legea integrității, care reglementează:

  • domeniul integrității în sectorul public la nivel politic, instituțional și profesional;
  • responsabilitățile entităților publice, ale autorităților anticorupție și ale altor autorități competente pentru cultivarea, consolidarea și controlul integrității în sectorul public;
  • domeniile importante pentru cultivarea integrității în sectorul privat în procesul de interacțiune cu sectorul public și pentru sancționarea lipsei de integritate în sectoarele public și privat.

Este important de reiterat că persoana care a suferit un prejudiciu rezultat dintr-un act de corupție sau dintr-un act conex actelor de corupție are dreptul la repararea acestui prejudiciu în conformitate cu prevederile legislației penale, contravenționale sau, după caz, civile.

Ghidurile au fost elaborate în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu sprijinul financiar al Suediei.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR