De-a lungul timpului, guvernările din Republica Moldova au tot anunțat acțiuni majore de luptă cu corupția și prevenire a acestui fenomen. În realitate, însă, schimbări majore nu s-au întâmplat. Dimpotrivă, lupta împotriva corupției a devenit pentru autorități și politicieni un „instrument de manipulare”, utilizat tot mai des în campanii electorale, și care îi determină pe cetățeni să aibă mai puțină încredere în sistemul de justiție și în statul Republica Moldova.
Pentru a schimba situația, cetățenii sunt încurajați să nu neglijeze corupția, care nu are doar repercusiuni negative asupra unor indivizi și entități concrete, ce au suferit un prejudiciu și au dreptul la o despăgubire echitabilă, dar afectează și societatea în ansamblu. În „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni”, este explicat fenomenul corupției, ce infracțiuni constituie acte de corupție sau cum cetățenii – victime ale corupției își pot face dreptate.
În art. 44 alin. (1) din Legea integrității, se menționează că actele de corupție reprezintă infracțiuni și contravenții, săvârșite în sectorul public și în cel privat, a căror sancționare este prevăzută de Codul penal și Codul contravențional. La categoria infracțiuni de corupție au fost atribuite următoarele acțiuni reprobabile: coruperea activă; darea de mită; coruperea alegătorilor; coruperea pasivă; luarea de mită; primirea unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației; traficul de influență; manipularea unui eveniment; pariurile aranjate; finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale; delapidarea patrimoniului public etc.
Experta Mariana Kalughin menționează că, pe lângă infracțiunile de corupție, Legea integrității prevede și contravenții ce constituie acte de corupție, cum ar fi primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii); utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanțarea partidelor politice; utilizarea contrar destinației a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe, obținerea frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe ș.a.
Pe lângă acestea, Legea integrității distinge infracțiuni și contravenții care constituie acte conexe actelor de corupție, prin acestea înțelegându-se faptele săvârșite împreună sau în legătură directă cu un act de corupție. Cu titlu de exemplu, din categoria infracțiunilor care constituie acte conexe actelor de corupție fac parte: exercitarea atribuțiilor de serviciu în sectorul public sau privat în situație de conflict de interese; abuzul de putere sau abuzul de serviciu în sectorul public ; abuzul de serviciu în sectorul privat etc. Din categoria contravențiilor care constituie acte conexe actelor de corupție face parte, de exemplu, încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor în ierarhie, limitărilor de publicitate.
În general, lipsa integrității în sectorul public și în cel privat duc la săvârșirea actelor de corupție și a celor conexe acestora și atrage răspunderea după caz, disciplinară, civilă, contravențională sau penală. Până la urmă, fiecare cetățean, fie el funcționar public, angajat în sistemul privat sau chiar neangajat trebuie să se implice în combaterea fenomenului corupției. Nicio lege din lume nu-i va responsabiliza mai mult decât propria dorință și determinare de a trăi într-o țară democratică.
Cum este definit termenul de „corupție” în legislație, vedeți aici: „Corupția. Cum este explicat acest fenomen în legislație”.
„Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni” a fost elaborat în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu sprijinul financiar al Suediei.
