Persoanele cărora prin actele de corupție le-a fost cauzat un prejudiciu își pot exercita dreptul de a pretinde despăgubiri pe calea depunerii unei acțiuni civile.
Sunt două modalități de depunere și examinare a acțiunii civile de către persoana căreia i-a fost cauzată o leziune prin acte de corupție:
- acțiunea civilă în procesul penal;
- acțiunea civilă în ordinea procedurii civile obișnuite.
Acțiunea civilă în ordinea procedurii civile obișnuite se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Astfel, în vederea obținerii despăgubirilor, persoana prejudiciată (în calitate de reclamant) trebuie să depună o cerere de chemare în judecată (cum depunem o cerere de chemare în judecată și ce elemente obligatorii trebuie să conțină aceasta, vedeți aici: link). Cererea poate fi depusă la instanța de judecată de la domiciliul sau sediul pârâtului – a persoanei împotriva căreia sunt formulate pretențiile de despăgubire (art. 38 din Codul de procedură civilă).
Competența instanței de la sediul pârâtului constituie o regulă generală. În anumite condiții, alternativ, reclamantul poate alege să depună cererea de chemare în judecată și la instanța de la domiciliul său, atunci când pârâtul este o persoană juridică sau în cazul în care acesta este o persoană cu domiciliul sau sediul în alt stat. Cazurile în care reclamantul poate alege alternativ competența unei alte instanțe (alta decât cea de la domiciliul sau sediul pârâtului) sunt enumerate la art. 39 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, acțiunea în ordinea procedurii civile generale urmează a fi înaintată în interiorul termenului de prescripție stabilit de Codul civil. Termenul de prescripție este termenul în interiorul căruia persoana are dreptul să înainteze acțiunea civilă și el începe să curgă de la data când persoana prejudiciată a aflat sau trebuia să afle atât despre producerea prejudiciului, cât și despre persoana care l-a cauzat. Termenul general de prescripție este de 3 ani. Totuși, în anumite situații (cum ar fi în cazul prejudiciului cauzat mediului înconjurător, prejudiciul cauzat sănătății etc.), Codul civil stabilește termene speciale sau le exclude, în general.
„Instanța civilă va soluționa cererea de chemare în judecată prin pronunțarea unei hotărîri prin care va admite sau va respinge acțiunea civilă. Spre deosebire de acțiunea civilă în procesul penal, instanța civilă nu va fi în drept să lase nesoluționată problema cuantumului despăgubirilor. Cu toate acestea, în ipoteza în care – în paralel cu acțiunea civilă prin care se solicită repararea prejudiciului cauzat printr-o infracțiune de corupție – o altă instanță examinează într-o procedură separată cauza penală cu privire la aceeași faptă, instanța civilă va fi în drept să dispună suspendarea examinarea cauzei în procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei penale. Suspendarea procesului va putea fi dispusă fie la cererea unei dintre părți, fie din oficiu (indiferent de poziția părților) de către instanța de judecată”, explică experta Mariana Kalughin.
Hotărârea instanței cu privire la respingerea acțiunii civile sau la admiterea pretențiilor doar parțial (de exemplu, instanța a dispus încasarea unor despăgubiri într-un cuantum mai mic decât cele cerute) va putea fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii. Apelul se va judeca conform prevederilor art. 357-396 din Codul de procedură civilă, iar decizia instanței de apel poate fi atacată cu recurs în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
În cazul reparării prejudiciului cauzat prin actele de corupție ce constituie contravenții, persoana prejudiciată se poate adresa cu o cerere de chemare în judecată în ordinea procedurii civile descrise mai sus. Totodată, potrivit art. 45 alin. (2) din Codul contravențional, soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra întinderii lui.
În cazul reparării prejudiciului cauzat prin actele de corupție ce constituie contravenții, persoana prejudiciată se poate adresa cu o cerere de chemare în judecată în ordinea procedurii civile descrise mai sus.
Totodată, potrivit art. 45 alin. (2) din Codul contravențional, soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra întinderii lui.
Cine este în drept să înainteze o cerere de chemare în judecată, ce elemente obligatorii trebuie să conțină aceasta, care sunt drepturile și obligațiile victimelor corupției vedeți în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru cetățeni” și în „Ghidul privind procedurile de despăgubire a victimelor corupției pentru judecători, procurori și avocați”.
Ghidurile au fost elaborate în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu sprijinul financiar al Suediei.
